Facebook – THE new Big Brother
Pentru cine credea ca Google si pasapoartele biometrice sau cartelele de metrou si alea de la farmacii sunt expresia Big Brother-ului modern, think again…
Watch this:
Deja povestile din 2006 cu spargatorii de case (care-si ‘filau’ victimele prin Facebook si dadeau lovitura cand statusul lor anunta ca pleaca in vacanta) sunt mici copii.
Facebook e astazi site-ul nr. 2 al internetului, dupa Google.com (conform rankingurilor Alexa). Facebook-ul de azi se pisa pe Walmart si profilarea lor avansata a consumatorilor, pe Oyster card-urile si CCTV-ul din Londra si alte mizilicuri. De ce?
Pai ceea ce e e interesant, si remarca si un amic de-al meu, e ca noi categorii de profilare se dezvolta si se propaga open-source. Adica, dincolo de categoriile clasice (sex, varsta, venit, orientari sexuale, etc.) mai dezvolta si userii propriile categorii: jucator de Farmville, fan Fight Club sau Michael Moore, sau, cum bine surprindea amicul meu, fan al restaurantului Caru’ cu Bere! Si ce e ironic e ca userii se reped sa se bage in cat mai multe grupuri, sa-si slefuiasca imaginea despre ei (profilul) in cat mai mici detalii, ca pe un diamant.
Altfel spus, Facebook ajunge sa te cunoasca inside-out, prin incurajarea profilarii pe micro-domenii. Eu, Carul cu Bere, pot face advertising si promotii exclusiv pe indivizii care sunt fani ai restaurantului meu, pot face virale…cate si mai cate.
Cireasa de pe tort, daca pe Youtube ma cheama ‘maphler’, pe Facebook ma cheama Petre Birlea. FB stie cine-i sor-mea, ca doar are si ea cont, si prietenii cu care interactionez cel mai des.
Microprofilarea si reorientarea dinspre keyword-uri si keyphrase-uri (vezi Google Search/Adwords/Adsense) catre indici mai subtili si complecsi ai profilului (’fan Farmville’, ‘anarhist’ etc.) e noul 2.0. E 2.0 aplicat la 2.0, ca sa ma exprim asa.
Asadar, consumerism + surveillance society = love, in the least platonic way.
Cat despre conspiratia cu CIA, nu stiu ce sa spun. Voi cum va simtiti pe Facebook? Va e drag sa va updatati statusul in fiecare zi?
Da o nota:
(0 votes, average: 0.00 out of 5, rated)
Loading ...12 Responses to “Facebook – THE new Big Brother”
Leave a Reply
Merita discutat si dezvoltat subiectul. Raspunsul meu la intebarea – E fratele Facebook noul Big Brother – raspunsul fara doar si poate e – E. Discutam chiar acum doua seri cu fratele laurentiu de potentialul Facebookului si posibilitatile de targetare indisponibile inca pentru Romania. Asta nu inseamna ca nu exista. Si ma refer la targetare contextuala and shit. Surpiza. Azi am zis sa ma uit putin in dreapta la adurile servite pe profilul meu – si ce sa vezi – surpiza – We Are Hiring PPC Experts. Direct la sentiment mi-a dat.
Nu prea mai conteaza cum ma simt eu pe Facebook, conteaza ca-mi dau seama cum pot sa folosesc asta in favoarea mea. Si știi bine la ce ma refer.
E, dar nu e de dramatizat. cel putin in cazul unora dintre noi mai bogati cu duhu. bombardat de advertising oricum esti. n-ai scapare. facebookul e inca un mijloc din alea multe. dar noi stim sa nu punem botu la orice reclama oricat de la sentiment ti-o da.
stateam si ma gandeam daca pana acum, in astea 10 luni de fb am dat click pe vreuna din reclamele alea din dreapta de acolo. nope. nu si-au atins scopu. joaca remi online. tranzactioneaza forex. vax. nu m-au targetat bine.
suckerii!
dar am pus botu la promovarea prin fb la ‘decat o revista’ care a ajuns la mine, culmea gratis. futu-i in gura de corporatisti malefici. mi-au furat sufletu si banisorii.
in acceasi ordine de idei, poate am chef sa aflu ca miercurea e meniul 15 ron la caru cu bere. asa sa nu mor prost. si ca leica a mai scos vreun aparat smecher
@sinescu: Tind sa cred ca n-ai inteles absolut nimic – sau aproape nimic – din articol.
Imi aduci aminte de vremurile cand vorbeam de John Carlton vs. copywriterii de pe Madison Avenue si reclama la Peugeot (pe care-l considerai sexi). Si atunci ai inteles ca eu sunt vreun marxist anticorporatist si ca as deplange soarta omenirii si chestiile conspirative care se intampla s.a.m.d. Nothing further from the truth. I love what’s happening. Ma intreb cand si daca o sa intelegi vreodata din ce directie vin.
Cat despre microprofilare, ea ramane in continuare super importanta si in mod clar o noua era. Indiferent daca vezi tu padurea de copaci sau nu. Indiferent daca unealta a fost folosita de-ampulea de aia care-ti fac reclama la Forex sau nu. Altfel spus, aia care au folosit-o au fost martalogi, nu e prost sistemu. La fel cum un cutit (unealta) poate fi folosit sa faci cate si mai cate lucruri utile (taiat paine, intins unt, sculpturi, plm.) DAR si ca sa savarsesti vreo nastrusnicie (i.e. sa omori pe cineva). Beauty is in the eye of the beholder.
E drept ca a ramas in continuare o componenta de hazard si de “shots in the dark” in noul model, dar oricum lucrurile s-au distilat mult in era asta a profilarii; s-a trecut la un cu totul alt nivel de targetare. Cum altfel iti explici ca a ajuns ‘decat o revista’ la tine, asa gratis cum e ea? There’s use and there’s misuse.
PS: Si pentru ca repetitia e mama invataturii – de cate ori te regasesti ironizandu-ma cu sintagme gen “corporatisti malefici” gandeste-te ca you’re the one shooting in pitch dark, pentru ca nu mi-ai inteles deloc teoria si tragi pe langa. Pe langa rau de tot.
@Octav:
> conteaza ca-mi dau seama cum pot sa folosesc asta in
> favoarea mea. Si știi bine la ce ma refer.
Yep, stiu la ce te referi. Stii vorba aia “depinde de care parte a pulii te afli”.
Intr-un fel e normal.
Targetingul a trecut in timp de la sociodemografice (cand te adresai sa zicem tinerilor intre 20 si 25 ani) la psihografice si obiceiuri de consum (cand te adresezi de ex celor interesati sa aibe un computer upgradat “la zi” – vezi TGI-ul de la MErcury Research) si acum e dincolo de database marketing (dpdv al preciziei)
Dar asta nu e musai rau. As prefera ca din toate reclamele care ma asalteaza zilnic, sa le primesc numai pe cele care ma intereseaza – de ex acu vreo 4 ani cand am luat prima masina a firmei, m-a ajutat serios reclama la chevrolet kalos, eftin si suficient de bun – si am aflat de masina din reclama, ca altfel ma gandeam la o dacie. Acum insa toate reclamele la masini ma incurca si implicit irita pt ca pierd timpul.
Adevarata problema e ca gigelu ala care sta in varfu lu facebook poate oricand sa dea despre mine date unora care sunt muuuuult mai putin bine intentionati decat aia care vor sa imi vanda o masina.
Si nu exista nimic sa il opreasca.
@Mogre: Sunt de acord cu tine.
> Dar asta nu e musai rau.
Da. De fapt discursul meu nu e in niciun caz alarmist. Doar filmuletul de pe Youtube e facut in spiritul asta, dar eu nu pentru asta l-am pus, ci pentru felul in care sintetizeaza ideea mea.
> As prefera ca din toate reclamele care ma
> asalteaza zilnic, sa le primesc numai pe
> cele care ma intereseaza
Hmmm, interesant. Se pare ca mergi cu un pas mai departe! Nu m-as mira sa vad ideea ta implementata la un moment dat sub o forma sau alta – desi e cu doua taisuri.
Ar fi o schema win-win daca FB ar implementa intr-o buna zi o optiune sa pui pe “mute” unele reclame si sa le lasi pe altele sa curga. Asa cum faci acum cu aplicatiile (quiz-urile) si userii care te umplu de statusuri irelevante – le inchizi robinetu’ cu un click pe “Hide”. Daca s-ar putea face ceva in sensul asta, ar sari in aer CTR-urile (click-through rates) si conversiile, advertiserii ar cheltui mai putin, s-ar eficientiza procesul.
Partea proasta e ca unealta asta poate fi “abuzata” de userii care ar da “mute” la tot, in speranta ca intr-o zi o sa scape definitiv de reclame.
LATER EDIT: Acuma am (re)vazut ca au implementat baietii ceva in sensul asta. Buton de “Like” sub fiecare reclama in parte! Funny cum au reusit sa eludeze obstacolul de mai sus, dar nu stiu cat de fiabil e sistemul, totusi.
n-am vrut sa fie doar un comment aprob al unei CONSTATARI reciproce.
Am inteles ideea de targetare si cat de cool e noul sistem asa cu hibe cum e el. nu prea ma intereseaza unealta, ca nu sunt advertiser ca octav s-o folosesc ca beneficiu. pentru ca era un comment intr-o nota personala ti-am marturisit ca pe mine REZULTATUL FINAL (dat click pe reclama) al uneltirii (de la unealta) advertisingo-corporatiste ma amuza sau ma lasa rece. ok, exista, CONSTAT, dar nu e vreo mare smecherie. yet. ironia in mod evident nu ti-era adresata, cat despre aroganta ta, stiu si nu prea stiu ce sa zic. s-o lasam asa. peace.
intr-adevar e de discutat si apar subtilitati cand vine vorba de microprofilare. carturesti, caru cu bere, metropotam interbelic, hand made. e ceva forumist in toata treaba asta. e 2.0. e smecherie. i’m not very wise with this subject on the metter. ma depasete putin. recunosc. ce pot sa fac e sa observ, tot de pe margine, ca facebookul ca retea de socializare e la un alt nivel fata de ordinaria de hi5. aici mai toti au poze cu portrete blurry, aici mai toti ’se lauda’ cam cat de finuti si rafinati sunt ei in gusturi. putem sa cadem de acord asupra unor exemple. sunt sigur ca gasim o gramada.
Da, asa e. Pt mine e o sechela mai veche asta cu web 2.0, de cand mi-am facut licenta acum 2 ani. Ma uitam cu minunare unde s-a ajuns.
La exemplele tale din primul comment:
- Forex e exemplu de strategie gresita. O paralela ar suna cam asa: e ca si cum am zice ca ATL-ul (prin reclama pe TV din advertising-ul traditional, sa zicem) e vax pt ca am vazut o reclama la Ally si Nilsy care nu da bine.
- Caru’ cu Bere si Decat o revista sunt exemple pro, care confirma ce ziceam eu, chiar si daca finalitatea nu a fost aici o vanzare de produs.
Cat despre diferenta dintre Hi5 si Facebook, ea vine din felul cum au fost gandite/concepute > implementate. Acuma si Hi5 se roaga de tine sa-ti completezi numele real, sa tag-uiesti poze si sa intri in grupuri; dar e cam forma fara fond acuma, o sfortare de recuperare a share-ului de piata pe care l-au cam pierdut.
Facebook e mai “spalat” oleaca, cum ar veni.
De fapt, toate retelele sociale te fac sa-ti arati o naratiune “construita” a personalitatii tale – partial venita din realitate, partial inflorita sa dea bine. Cum spunea unul dintre profii mei de socio din Franta, faci un “mise en scène”. E suficient sa mentionam retelele tematice (LinkedIn, MySpace, Couchsurfing, fiecare te prezinta altfel), dar si alea generale (Yahoo!360, Friendster (lol), aia) si sa ne gandim cum arata profilurile p-acolo. Asa se explica stereotipurile pe fiecare dintre ele. Prin cadrul pe care ti-l pun la dispozitie (head) se dezvolta si content-ul (tail/long tail), intre limitele si regulile impuse de ’sistem’.
- Caru’ cu Bere si Decat o revista sunt exemple pro, care confirma ce ziceam eu, chiar si daca finalitatea nu a fost aici o vanzare de produs. *de acord cu tine. intelesem de prima data.
- De fapt, toate retelele sociale te fac sa-ti arati o naratiune “construita” a personalitatii tale – partial venita din realitate, partial inflorita sa dea bine.
eh, aici vreau eu sa ma lamuresti de ce per total sunt atat de deferiti useri de hi5 fata de cei de pe facebook. ma gandeam asa ca hi5-ul nu ti-a oferit o platforma sa fii ordinar. nu cred ca a avut hi5-ul la scop sa aiba cati mai multi useri care au poze in onglinda cu blitz. si totusi trendurile astea s-au creat in interiorul retelei de socializare. si-au pus cat mai multi sclipiciuri la profil si mai stiu eu ce. pe de alta parte vine facebookul cu slefuirea diamantului in directia intelectualo-urban-cool. hand made. fani carturesti. si atunci stau si ma intreb ce concept functioneaza mai bine: microprofilarea (individualism) sau instinctul de turma (sa fim cat mai multi la fel). sau microprifilarea duce inevitabil catre un instinct de turma?
sper ca intelegi ce-am vrut sa zic, nu stiu daca am gasit termenii si exemplele cele mai bune.
[Warning: reply lung si dezorganizat, sunt rupt de somn
]
Ideea e ca retelele astea se dezvolta organic (ca un organism) si pe langa cadrul de mai sus (head), apare si un pic de “butterfly effect” in procesul asta. Hazardul. Evolutia lor nu poate fi prezisa cu precizie milimetrica.
La o scara mai mica, chiar blogul meu e un exemplu viu: cine stia ca o sa se ajungem taman aici cu discutia? Dar discutiile ulterioare, pe ce tema or fi?
Anyway, sa ne uitam la cateva exemple:
Gandeste-te la implicatiile faptului ca-ti pui numele “din buletin” in profil, iar pagina de FB apare printre primele rezultate pe Google in cazul multora. Apoi mai e vorba aia, ca angajatorii isi iau la puricat finalistii de la interviuri pe Facebook (adica dupa ce ma duc la interviu, astia ma cauta pe net la oua sa vada cu cine mi-o trag si apoi iau jobul). Dar nu numai astia. Ei, chestia asta impune un pic de autocenzura, de exemplu. E un efect secundar, un by-product care se rasfrange asupra a ceea ce-ti pui in profil – facebook e plin de by-products d-astia,de accidenti care au impact la macronivel. Nu stiu daca-ti aduci aminte de replica lu Balzak cu pozele. O sa-l citez ad literam:
“Oamenilor va rog mult de tot nu ma mai taguiti, cel putin pe mine, in poze, orice fel de poze. [...] ideeea e ca pe mine nu ma incanta ideea de a avea poze in chilotizi, nici macar in slip, pe un profil public pe care il pot vedea toti, nu numia prieteni ci si clienti, partneri, stuff, ma rog intelegeti voi.”.
Alta chestie: Facebook a fost pornit strict ca retea pentru studenti din campusuri americanesti (initial n-aveau acces decat cei de la Harvard!, ca sa intelegi cine au fost primii care l-au populat) si nici nu se stia c-o sa se ajunga la site-ul #2 al netului. Eu l-am prins in perioada cand era intr-adevar aproape exclusiv studentesc, folosit doar in America si UK la scara mare. La noi era Hi5 si noi doi eram pe Y!360 atunci, daca tii minte. Ei, in universitatile britanice (cel putin Norwich si Liverpool, din surse 1st hand), toate uniunile studentesti isi organizeaza gathering-urile, campaniile si toate actiunile prin Facebook…since 2006. Pe atunci Hi5=students on the internet. Ca la istorie, intai au fost dacii in spatiul carpato-danubiano-pontic.
Hi5, on the other hand, a aparut mai devreme si a fost gandit pentru un target mai vag…”tineri”. Au dat-o mai catch-all asa, i-au lasat sa-si modifice tema/skin-ul (de unde si sclipici si sute de saituri de unde-ti downloadezi teme de Hi5 si inimioare).
Pe Hi5 in America era plin de rapperashi d-aia de ghetou la 14 ani, cu lanturi la gat si tricou lucios galben-mov cu Lakers. Cum sa nu-si puie aia sclipici?
Facebook a dat-o la modul curat, sobru, alb, bleu, n-ai voie cu gif-urile tale animate pe unde ti se scoala, etc. Numai asta ar fi suficienta ca explicatie pentru absenta sclipiciului: si dac-ai vrea, n-ai unde sa-l pui!
Google a lansat si el propriul serviciu de social networking: “Orkut”. N-au reusit sa faca nimic cu el, e in moarte clinica, in aproape completa obscuritate de 3-4 ani. L-au bagat in gard, ceea ce Google nu prea face cand isi propune sa cucereasca un domeniu al webului, vorb-aia.
In concluzie, retelele astea sunt create cu o idee initiala in minte, se face un “program-cadru” acolo ceva. Apoi, barcuta e lansata la apa dupa modelul “invest and hope for the best” … sau cum fac romanii de scuipa-n san si zic “Doamne-ajuta” cand pleaca cu masina. Apoi vine populatia si-i da “coada”, folosind ceea ce au la dispozitie. Si din tot amalgamul asta iese ceva.
Asadar, intrebarea “de ce e diferit FB de Hi5″ e o problema la fel de complexa ca “de ce au maramuresenii casele facute altfel fata de aia de la noi din Prahova?” sau “Cum iti explici structura lexicala a limbii romane, mai ales ad-stratul slav si cuvintele in albaneza?”. Configuratie geografica, istorie, spirit de turma, chestii ambigue gen “caracterul oamenilor locului”, intamplari marcante, si, bineinteles, elemente de hazard care le leaga pe toate intre ele. Toate ar putea fi invocate drept raspuns in intrebarile astea, si ca sa explici arhitectura maramureseana, si ca sa explici Hi5 vs. FB.
@Sinescu
***facebookul ca retea de socializare e la un alt nivel fata de ordinaria de hi5. aici mai toti au poze cu portrete blurry, aici mai toti ’se lauda’ cam cat de finuti si rafinati sunt ei***
E o pula. Asa suntem noi si astia de ne stim, dar iti zic eu ca e cocalarie si pe Facebook – gen pizde in sloboz care miolaie ca ba le e frig, ba le e foame, ba sufera de nu stiu ce pizda ma-sii ce boala. Sunt cateva sute mii care nu fac nimic altceva decat sa joace farmville, fishville, mafiawars si sa bage dolarei in buzunarele altora. Daca stai putin si privesti in detaliu observi ca FB nu e prea diferit de HI5 – ambele au la baza acelasi concept – prostia si nevoia de comunicare si socializare a unor indivizi sau a unor maimute. Ce nu se vede – si e bine de punctat e ca – pe langa nevoile astea enumerate mai sus, mai sunt sute de mii de nevoi care pot fi satisfacute. Pentru asta sunt advertiserii. Sau marketerii. Eu. Sau Petre. Ce-a vrut sa zica asta in articolul asta (si s-a cam stresat ceva, si-a cam rupt de la inimioara niste timp) e ca daca iti dai seama CUM si CE nevoi ai putea sa satisfaci pentru gloata aia de prosti – e bine – intr-un cuvant.
In comparatie cu HI5 – Facebook si-a dat seama ca terbuie evolutie, ca lumea deja nu mai pune botu la texte scrise cu font de 70 – galben – mare de neam prost – ori animatii ordinare. Interfata Hi5-ului s-a schimbat dramatic in ultimii 4 ani. Pune-ma pe mine sa ma uit pe HI5 acu ca ma pis pe el in cinci secunde si jumatate ca nu mai stiu unde “sa fac click”.
Am obosit.
***facebookul ca retea de socializare e la un alt nivel fata de ordinaria de hi5. ***
Apropo de ideea de “ordinarie”: that’s our middle class mentality speaking. Ceea ce ne face pe noi sa ne uitam cu dispret si sa ne puta Hi5 e taman fenomenu asta de ciocnire dintre clase.
Aia care au studii si bani se uita la aia din cartier care asculta manele si au neoane pe sub masina si ii considera inferiori. In mod ironic, exista clase si grupuri care ne privesc chiar pe noi cu superioritate!
Depinde cum privesti lucrurile, dar piramida asta a valorilor, “axiologia” asta nu-i musai one way.