Ce-ar avea de invatat copywriterii mainstream de la Mozart

Un alt post “reciclat” de pe fostul meu blog de pe Yahoo!360. Am ezitat multa vreme daca sa-l pun si am renuntat. Insa de vreo cateva zile incoace m-am tot regasit gandindu-ma la el… Si astazi ma simt inspirat sa-l pun. E din mai 2006.

ATL, BTL, outdoor, banner, print, spot. Insight, target, slogan, icon, teaser. Creştere exponenţială obţinută viral? Hau. Bun venit in fascinanta lume … a advertisingului.

Postul de azi e pentru toti „devoratorii de publicitate”, simpatizantii Olimpiadelor Comunicarii, cei care fac ratinguri la emisiunea lui Andi Moisescu, uitandu-se cu fascinatie în gura expertilor care comentează spoturi, trenduri si branduri. Pentru toti urbanii trendy care comenteaza reclamele de la televizor ori de cate ori ies la o bere, si stiu intotdeauna cum sa le faca mai bine decat aia care le-au creat.

Daca pana mai ieri exista proverbul „la fotbal, politica si femei se pricepe toata lumea”, eu astazi l-as extinde…se pare ca absolut toata lumea se pricepe si la advertising si PR. Bravo.

E un lucru excelent, dar eu va indemn pe toti cei care lucrati in domeniu sa faceti un experiment. Sa sariti pentru cateva minute din acvariu si sa va uitati din exterior la el. Apoi sa realizati cum se vede povestea din afara. Un scurt reality check, cu alte cuvinte. Cum e sintagma aia cu „think out of the box”, asa si experimentul: think out of the fucking aquarium. Just for a few minutes. Then you can jump back and pretend you didn’t see anything…and carry on with your stuff, alright?

Pe aceasta cale am onoarea sa vi-l prezint pe John Carlton. Daca vreti sa auziti ce are de spus una dintre putinele voci de pe planeta Pamant care „indrazneste” sa se ia de advertisingul corporatist si sa stearga pe jos cu creativii, ascultati-l pe Carlton.

Eu sunt unul dintre norocosii care au pus mana pe cartea lui, Kickass Copywriting Secrets of a Marketing Rebel. Nu se gaseste in biblioteci si librarii, e alta mancare de peste. Tipul a recurs la self-publishing si o vinde prin internet, la un pret exorbitant, chiar nesimtit as putea zice ($299). Eu am tras-o la xerox ieftin in Regie, ma rog. Cat despre povestea cu pretul, el spune frumos: nu vinde o carte, ci vinde o solutie clara la o problema serioasa a multor business-uri din ziua de astazi. Iar daca respectiva carte nu-ti rezolva problema, Carlton iti da toti banisorii inapoi — pana la ultimul cent.

Dar sa revenim la subiect. Tipul mi se pare sclipitor de inteligent si cat se poate de „deconectat de la matrice”, cum imi place mie sa spun. He’s not taking any shit from anyone. E un pic nebun, ce-i drept, pentru ca numai un nebun ar fi indraznit sa comita hybris-ul suprem de-asi sufla mucii pe advertiseri, acesti „creativi”, artisti superiori ai postmodernismului, despre care toata lumea vorbeste si care mai au putin pana la a fi sanctificati si canonizati de religia consumerista.

Care e ideea lui centrala? El spune clar si raspicat: advertising-ul trebuie sa *vanda*. De-aia investeste un businessman banii si asta e scopul unui business – sa vanda. Nu e vorba de sloganuri inteligente, de jocuri haioase de cuvinte sau de a te face cu orice pret simpatic si trendy-cool.

Bun venit in realitate.

Most people – and shamefully, most so-called experts in advertising – wouldn’t know a good ad if it bit them on the ass. The fact is, there is more incompetence in advertising than any other field except, perhaps, psychology. – John Carlton

Iata alte cateva mici perle de-ale lui, selectate in graba:

The vast majority of commercials and ads you come in contact with today are put out by fancy Madison-Avenue-type advertising agencies. By aloof and unconnected writers and designers and other “creative” types who know nothing of salesmanship, and who do not understand the psychology of the average man or woman.

…and remember:

• People do not buy because they like your cutesy slogan.
• People do not buy because you’re funny, or clever, or a good artist
• People do not buy because you brag that you’re simply the best in the universe
• And…people do not buy because you have a truly good product.

Then how, you ask, can all these highfalutin agencies stay in business if they’re so clueless about true salesmanship? Well, it’s simple, really: our culture is awash in advertising. There’s so darn much of it, you start to *think* you understand it. And no one will disagree with your opinion… since everyone “agrees” that ads are there to entertain you. :>

Preferata mea: People rate ads by how entertained were by them.

And, of course, the only thing that really counts – at least for the business involved…is whether the ad sold the product or not.

This is why the big advertising agencies are scared to death of direct response advertising. They figured out long ago that as long as they’re never asked for measurable action in the ads they created, no one could ever accuse their ads of failing. The success of their work, they claim, is in the mystery of “brand awareness”, which they try to prove in focus groups.

It’s a scandal much worse than those $800 toilet seats the Pentagon got busted for. The culture of big city agencies is incestuous – writers who do not know how to sell teach the new “art” of corporate advertising. Be funny. Entertain. Use lots of expensive special effects, and spend a lot of time finding the right music. Make ads that amuse, and maybe people will say your product is cool. Come up with clever slogans. If a pun is involved, so much better!

At the end of the fiscal year, if sales spike at all, you’re a hero.

Ma rog, mi-e lene sa mai bag acuma. Intrebati-ma cand iesim la o bere si pot sa va rezum in cateva minute cam care e pozitia lui. Daca va intereseaza sa cititi cartea, v-o dau si voua s-o xeroxati, ca am suflet mare.

And remember one thing:

„People rate ads by how entertained were by them”. And this, in my opinion, is downright retarded from a business standpoint if you think of it. Again, if you think of it. Alright, now it’s time to go back to the aquarium.

Micii „creativi” sunt corupţi inca din stadiul embrional al evolutiei lor. Tin minte cursul de PR facut la CSRP (Universitatea Bucuresti), cu Cezar Tabarcea (fie-i tarana usoara) + o seminarista al carui nume l-am uitat. Sa spun despre seminarista, sa nu ne luam de morti. Seminarista care ne aducea reviste americanesti cu reclame fancy-funky-hip-trendy-cool si ne punea sa realizam cat de bune sunt…pentru ca au sloganuri criptate, pentru ca-ti trebuie doctorat in semiotica si semiologie ca sa le dezlegi gluma, pentru ca au grafica deosebita si jocuri ingenioase de iluzie a perceptiei, de cuvinte si asa mai departe. In primul rand ca era seminar de PR si noi analizam reclame ca-n emisiunea lui Moisescu. In al doilea rand, sunt convins ca multi studenti au aderat la mindset-ul general conform caruia cu cat o reclama se joaca mai mult cu simturile, sinestezia si catharsis-ul, cu atat e mai buna. Cativa din generatia mea lucreaza deja in domeniu. Ceilalti urmeaza sa intre si ei, incet dar sigur, in industrie. Pregatiti-va de glume bune si de copycats care sa perpetueze spiritul Madison Avenue, oameni care n-ar fi in stare sa vanda o sticla de apa minerala drumetilor din desert sau heroina unor narcomani in sevraj cu buzunarele pline. Salesmanship-ul e pentru prosti, noi suntem artisti creativi, stim muult mai bine cum sta treaba.

Probabil o sa va intrebati „cine naiba e Carlton, de-si permite sa faca pe desteptul”?. O sa fiti probabil surprinsi cand o sa va spun ca este omul din spatele multor infomercial-uri grele din istoria recenta a Americii si al altor campanii de direct marketing. Infomercial-uri? Stiti voi, reclamele alea lungi de 30 de minute stil teleshopping, difuzate dupa 1 noaptea pe canalele americanesti. Adica reclamele alea pe care si eu si voi le consideram proaste. Reclamele alea vand de rup – si asta se vede si masoara in direct response marketing in cifre clare, fara virgule si aproximari, si mai ales fara obscuritati mistice gen „brand awareness”.

PS: Care e povestea cu Mozart din titlu? Mozart a afirmat la un moment dat ca nu a compus niciodata o piesa originala.

P.P.S.: Oferta cu imprumutul cartii lui Carlton expira in 3 zile.

Da o nota:

(No Ratings Yet)

 Loading ...