Şcoala Vieţii
Ati observat tendinta oamenilor fara prea multa carte sa se justifice in fata celorlalti? Stiti replicile gen “Mie nu-mi trebuie facultate …” sau “ La mine sa curga banu’, aia cu scoala mor de foame ” sau consacrata “ Eu am scoala vietii “. O auzim de la mecanici auto, de la sefu’ Ocolului Silvic, de la primarii de la tara, de la Marean Vanghelie, de la Gigi Becali, am auzit-o chiar si de la Sica de la Strehaia intr-o melodie.
Motivul pentru care eu leg chestia asta de un complex de inferioritate este ca de cele mai multe ori replica vine singura, cand nimeni nu le cere sa se justifice, nu-i trage nimeni la raspundere pentru cata carte au s.a.m.d. Pica, asa, dintr-o data: “Ehee…am facut multe la viata mea…n-oi avea eu carte multa, dar am scoala vietii .” (aruncata intr-un context unde nu adusese nimeni vorba de scoala sau de ce-am facut in viata).
Imi vin in minte cateva exemple super misto:
Clasica, hiper-comentata vorba a lui Gigi Becali cand se autoproclama noul Socrate din Pipera, in direct la OTV (senzational):
“- Dane, ce inseamna filozofie? Mi-a spus ca inseamna iubirea de intelepciune. Atunci mi-am dat seama ca eu sunt filozoful, nu acesti filozofi, care ei sunt cititori de filozofie. Sigur ca ei s-au nascut destepti, dar citesc filozofie si sunt teoreticieni de filozofie. Eu sunt un practician, pentru ca m-am nascut filozof… Asa m-a nascut mama mea sa iubesc intelepciunea. Nu poti fi un filozof autentic decat daca te-ai nascut. Altfel te numesti filozof cititor sau filozof teoretician”.
Vanghelie in campanie – A fost la un moment dat o discutie in presa cum ca „Bucurestiul e pe cale sa aiba un primar analfabet”, iar Geoana i-a luat apararea, zicand ca nu trebuie totusi sa-l comparam cu Mircea Cartarescu sau cu primarul Parisului (da, e o exceptie de la generalizarea mea, Vanghelie chiar a fost tras la raspundere aici):
„ E adevarat ca nu am studiile primarului Parisului si poate nici ale domnului primar Caldarescu care ati spus dumneavoastra. (Era vorba de scriitorul Mircea Cartarescu – n.r.) Pot sa conduc poate chiar mai bun ca amandoi la un loc .”
Un sofer batran de maxi-taxi, ruta Targoviste-Bucuresti (via Racari) si retur – Nea Stelica. Am avut o discutie cu el, in care mi-a zis ca „noi, tinerii am facut cea mai mare greseala in `89” (ca am fi rasturnat comunismul). I-am zis ca eu aveam 5 ani la Revolutie, si ca e putin probabil sa fi rasturnat eu regimul Ceausescu. „E, nu tu, astia ca tine”, mi-a intors-o. Era suparat pe studentii din Timisoara: „Degeaba atata scoala, ca tot prosti au fost”. Apoi, injurand gropile prin care era nevoit sa-si rupa planetarele, mi-a zis ca are o solutie pentru transport in Romania: „Sa ma puna pe mine ma presedinte. Ca intr-o luna maxim garantat Romania are autostrazi. Si stiti cu cine le fac?!? Cu voi ma!!! Aaaa, nu vreti?! Pai va concentrez!” (Cu toate ca nu-i spusesem explicit ca nu vreau sa muncesc la autostrada lui, omul se pare ca-mi citise gandul). Nea Stelica era un nostalgic al regimului comunist: „Ce-a avut copiii mei n-a avut nici Nicusor cu Zoe. Eu am fost mare odata.”. Fusese sofer mare la partid: „M-am plimbat pe tot pamantu asta. Am fost dreacu si-n Kuweit, si-n Siria. Am mers numai cu oameni mari – ministri, secretari de stat, sefi d-aia grei de la CC. Puteam sa fac 10 facultati, ca nu se compara cu ce-am invatat io de la viata. Si-au venit putoii astia cu revolutia lor. Poftim, acuma va e mai bine?”
Vanilla si cu Robert Calota (doi interpreti de manele), intr-o piesa cantata in numele magnatului Sica de la Strehaia (un fel de Leo mai mic):
„Ca nu am scoala multa nu inseamna ca sunt prost / Facultatea pentru mine nu mai are nici un rost” (Nu ma pot abtine sa nu citez si refrenul: „Sunt Sica, sunt baiat fin / Stau in pat si banii-mi vin / De femei sunt cautat / Sunt barbat adevarat”)
Acuma care-i problema aici? Pai n-ar fi mare. Unii intr-adevar nu au nevoie de facultate. Chiar si o buna parte dintre aia care o fac n-au nevoie de ea (vezi capsunarii din Spania cu Dreptul facut la Hyperion). Faptul ca au complexe iarasi nu-i problema. Cine n-are complexe?
Observati totusi o subtila diferenta intre cele 4 exemple de mai sus? E, aici e partea urata. Pentru mine, problematica e treaba atunci cand oamenii astia se proclama superiori celor care totusi si-au petrecut 4 sau mai multi ani din viata prin amfiteatre, biblioteci, au trecut prin emotiile examenelor si colocviilor si au acumulat si ceva util in tot timpul asta (*1).
Adica n-am nimic cu aia care incearca sa-ti spuna ca si ei sunt buni, chiar fara scoala – de multe ori chiar asa e. Dar ce te faci cu Nea Stelica, omul care are, in sfarsit solutia pentru iesirea din impas a Romaniei, sau cu Bekalides, care „de fapt el e filozoful”.
Am zis mai devreme ca problema „n-ar fi mare”. In fond, suntem diferiti, si fiecare percepem cum vrem si cum putem lucrurile. Aroganta si marlania complexatilor astora nu face altceva decat sa ne amuze. Probabil nu o sa ma enerveze fenomenul decat daca o sa se trezeasca vreun director sau cine stie cine sa ma judece printr-un filtru de-asta. Dar nici atunci n-ar fi grav. De fapt, daca stau sa ma gandesc, si eu am scoala vietii, nu numai ei. OPA! Ati observat ?!? Acuma se manifesta invers complexul !!! (!!!)
Scoala Vietii Acuma hai sa invatam scoatem ceva constructiv din postul asta. Ca si eu am doza mea de dispret si de sentiment de superioritate fata de intelectualii sterili, care fac dezbateri frigide, strict teoretice despre niste chestii cat se poate de abstracte si nu trag nici o concluzie, fie ea cat de mica.
- Ce e scoala vietii? Vreau cateva raspunsuri ca lumea de la voi.
- Ce facem – sa radem de astia cu scoala vietii, sau sa le recunoastem diploma? Vreau cateva pareri.
- Ce diferenta e intre o diploma eliberata de Scoala Vietii si una de la Spiru Haret, sau de la Universitatea Bucuresti sau de la Oxford?
Compromisul
Si pentru ca, bineinteles trebuie sa spun varianta mea, here it is:
Ce-ar fi daca as zice ca amandoua sunt importante? Daca v-as spune ca trebuie sa existe un echilibru intre ele, care, bineinteles, e diferit de la om la om? Scoala si viata ar cam trebui sa mearga mana-n mana, nu? E de domeniul evidentului ce zic eu aici, nu? Bun, atunci de ce nu intelege toata lumea?
Am si aici un contra-exemplu:
- Sobolanul tocilar , care le stie pe toate.
Stiti genul ala de colegi pe care-i folositi sa copiati tema sau cursurile de la ei, dar nu vorbiti niciodata cu ei, si nimeni nu-i accepta in gasca lor? Au o freza tampita sau sunt ciufuliti ca vai steaua lor, poarta un pulover urat cu un romb pe piept, au cosuri si nu le trateaza, nici dus nu fac intotdeauna, nu stiu cum sa se comporte la o petrecere, si eventual au o relatie nereusita si luuuuunga de vreo 7 ani, cu o naspeta nefericita. Nu sunt si ei la fel de complexati ca oamenii de mai sus? Nu au si ei un gol imens de umplut in viata? Sunt genul ala de oameni cu care ti-e groaza sa iesi la bere, ca discuta numai despre chestii stiintifice, despre teme si cursuri, si alte chestii care te fac sa casti. Si nici la glume nu se prind. Adica sa ma scuzati, dar mai bine ies cu Nea Stelica – macar ala ma amuza, chiar daca n-a facut nici 8 clase si vorbeste tampenii.
Cine a vazut filmul „Pi” (care de altfel e genial din multe puncte de vedere), se poate sa fi observat o scena monumentala: cand matematicianul se duce la prietenul lui, Sol, batranul cu care juca checkers, omul ii spune o poveste despre Arhimede – despre cum l-a pus imparatul sa rezolve o enigma si, dupa ce ajunsese epuizat, in pragul nebuniei, s-a asezat in pat, langa nevasta-sa; doamna Arhimede l-a rugat sa faca o baie si sa se mai relaxeze putin. Si cand era in cada, dupa ce reusise sa se deconecteze un pic si sa se relaxeze, a avut revelatia aia cu volumul unui corp scufunda intr-un lichid. Si a plecat dezbracat pe strazi strigand „Eureka!”. Si-apoi il intreaba: „E, care e morala povestii?”. Max ii da, bineinteles, un raspuns sec, de toata jena (”A breaktrough discovery is about to be made” – rahat). Iar replica lui Sol trebuie notata undeva si tinuta minte:
„ Wrong. The pointof the story is the wife. Listen to your wife, she will give you perspective. Meaning, you need a break, Max, you have to take a bath, otherwise you’ll get nowhere. There will be no order, only chaos. Go home and take a bath .”
(Paranteza
Apropo, stiti cum a scos Einstein teoria relativitatii? Se plictisea la un curs! Se plictisea de moarte si a inceput sa urmareasca limbile ceasului, intrebandu-se cand o sa scape de acolo. Si pentru ca intamplator era si destept si avea si imaginatie, si-a imaginat niste bizarerii despre cum avanseaza timpul, despre cum calareste un foton, si din aproape in aproape a scos o teorie stiintifica.
Abia astept sa-mi sariti in cap cand o sa va spun ca se pot invata enorm de multe dintr-o emisiune „Din Dragoste” sau „9595”, dintr-o discutie cu babele indignate din troleu, dintr-o betie cu prietenii la munte, un one-night-stand sau dintr-o discutie despre viata cu niste betivi ordinari intr-o carciuma de la tara, si aproape din ORICE experienta, banala sau inedita.
Deschideti bine ochii, e o lume incredibila in jur. Absurda, enervanta, urata, sau frumoasa, funny si asa cum o mai fi ea. Nu va rezumati sa spuneti „manelistii sunt prosti” sau „Becali e un ingamfat” si cu asta incheiati subiectul. E simplu si comod sa rezumi lumea la „toate femeile sunt curve” sau „eu sunt filozoful” si apoi sa te retragi. (*2)
In incheiere, luati d-acia doua citate, de la doi baeti bazati pa meserie:
“Wise men learn more from fools than fools from the wise. ”
– Cato the Elder“Wise people are foolish if they cannot adapt to foolish people. ”
- -Michel Eyquem de Montaigne
Note de subsol :
(*1) Cititi de 2 ori paragraful, pentru ca prevad niste comentarii inutile.
(*2) Recititi si aici. N-am spus ca nu sunt prosti, sau ca nu e ingamfat. Si nu ma refeream exclusiv la manelisti si la Becali, ci la toate chestiile pe care voi le respingeti din start, inainte sa judecati vreun pic. Maniera asta expeditiva de a trata lucrurile nu e un semn de desteptaciune, nici de superioritate. E o forma evaziva de ignoranta.
Da o nota: Din categoria Pa genu filozofic | Comments (5)5 Responses to “Şcoala Vieţii”
Leave a Reply




Ce diferenta e intre o diploma eliberata de Scoala Vietii si una de la Spiru Haret, sau de la Universitatea Bucuresti sau de la Oxford?
Recunoasterea!
(sper sa nu fie un comentariu inutil)
echilibrul in viata e ca fuga pe gheata…sau cum era versu ala
pe mine tocmai ma cearta colegii ca am indraznit sa afirm faptul ca serviciul nu prea lasa loc de viata personala “vai ce blasfemie, cum indraznesti”
ba sincer poti sa ai tu cate scolii ai vrea. dar dak nu ai scoala vietii esti un nimeni..degeaba spuneti voi ca aa ca ala zice ca are scoala vietii ba si ce comentati voi de altii …vedeti gigi becali are scoala vietii si e mai smecher de cat toti la un loc de pe situ asta si il doare in cot de ce ziceti voi aici..
decibela, se vede ca si tu ai scoala vietii ca nu prea stii sa scrii
Nici daca as fi incercat sa scriu propriile mele experiente sau concluzii pe care le-am tras in urma acestor experiente, nu as fi reusit sa pun mai bne in valoare acest subiect. Fac parte din categoria celor care au indraznit sa urmeze cursul firesc(din punctul meu de vedere) al vietii si anume sa urmez un liceu, ulterior o facultate la stat, la care nu am intrat cu interventii, ci cu examen la matematica si geografie, am continuat sa “imi pierd vremea” cu activitati de genul acesta si din anul 3 de facultate am urmat o a doua specializare in cadrul aceleiasi academii(ASE), cu posibilitatea de a mi se echivala primii doi ani si de a merge in paralel in anii 3-4 cu doua facultati.Adica au urmat doi ani, cu doua randuri de examene in sesiuni, cu mai mult timp alocat acestei scoli, care nu e scoala vietii si dc mai are sau nu vreo importanta in anul 4 am si lucrat intr-o cafenea, unde nu aveam nevoie, decat de: scoala vietii! Am terminat aceasta facultate, fara sa port fusta mini, cum cred unii si fara sa duc plocoane la profesori sau la secretare, m-am angajat si am continuat sa “persist in a face marea prostie”, de a-mi continua studiile: am urmat un master, la care prezenta era obligatorie macar in limita bunului simt si unde examenele se luau tot pe bune.Am fost mai degraba un student mediocru decat un tocilar, nu eram campioana restantelor dar nici sefa de promotie.M-am mentinut in acea categorie, care nici nu exceleaza, dar nici nu pierde vremea degeapa in Bucuresti. Au trecut anii si datorita unor alegeri personale m-am expus in mod evident la a avea o viata intr-un mediu in care oamenii au mai mult scoala vietii decat scoala asta inutila, care presupune mers la cursuri, trezit de dimineata, examene, stres, etc. Si asa cum am citit si in postarea de mai sus, o buna bucata de timp, ama avut intelepciunea sa inteleg ca e dureros sa fii complexat, atat de complexat. In mod evident voi ajunge sa promovez scoala vietii, dar ma intreb, cei care au doar scoala vietii vor fi in stare sa promoveze scoala pe care o am eu? E foarte complex subiectul si ar mai fi multe de zis, dar cred mai presus de orice, ca nu trebuie sa ne simtim vinovati de ceea ce am realizat in viata, ci de ceea ce nici nu am realizat si nici nu am incercat macar vreodata. Si mai cred ca e foarte usor sa stai sa astepti sa primesti “moca”, mai ales cand poate viata ti-a oferit anumite avantaje pe care altii nu le-au avut, dar care au realizat mai mult decat tine. In orice caz, e bine ca toate sa fie facute la timpul lor si e bine sa reusim sa avem intelepciunea de a-i lua pe fiecare asa cum sunt fara sa ne mai punem prea multe intrebari, eventual doar sa tragem niste concluzii.